Monografie

Istoria veche a comunei

Satul Miroslava este atestat istoric din anul 1579. Originea denumirii se pare că ar fi numele propriu Miroslav, întâlnit în documente vechi din Moldova și Țara Românească.

În anul 1571, la Iași, Petru Vodă întărește nepoților lui Ghedeon Popa și Miroslav stăpânire pe jumatate din satul Dolniceni:

„ Deci, noi văzând a lor mare jalbacu mare mărturie a oamenilor buni și bătrâni,megieși de prin prejur și ispisoc de întaritură de la Alexandr Vodă ce l-au avut, iar noi încă am dat lor și am întarit mai suscrișilor nepoți a lui Gheodon Popa și a lui Miroslav acea jumătate din sat Dolniceni să fie a lor și de la noi uric și cu tot venitul și altul sa nu se amestece“

Vestigiile arheologice

Săpăturile arheologice au scos la iveală urme ale existenței umane pe aceste meleaguri datând din neolitic. Pe Dealul Nucului, lângă satul Valea Adâncă, au fost descoperite topoare de silex din neoliticul târziu. În sudul satului Brătuleni s-au descoperit, din perioada de trecere de la epoca neolitică la cea a bronzului, urme ale unei așezări cu locuințe, precum și resturi de ceramică. Urme din prima epocă a fierului s-au descoperit la Cornești, Găureni, Proselnici, Uricani

Atestarea documentară

Dovezi ale locuirii continue încă din timpuri străvechi pe aceste meleaguri au fost descoperite în diverse situri arheologice, comuna Miroslava având în componența ei unele dintre cele mai vechi sate atestate documentar din zona județului Iași. Prima menționare documentară a unei localități din arealul comunei Miroslava face referire la Vorovești și datează din anul 1434. Celelalte sate componente sunt atestate istoric astfel:

 • Balciu - 1446;
 • Brătuleni - 1456;
 • Uricani - 1456;
 • Proselnici - 1490
 • Ciurbești - 1503;
 • Miroslava - 1579;
 • Găureni - 1583;
 • Cornești - 1613;
 • Horopaz - 1646;
 • Valea Adâncă -1772;
 •Dancaș - 1820 ;
 •Valea Ursului - 1864 ;

Stema comunei

Crucea și coarda de vie pleacă de la vechea stemă a familiei Sturdza (o cruce pe care era înfășurat un șarpe), arătând că în casele acestei familii funcționează Liceul Agricol din Miroslava, de veche tradiție. Același simbol face trimitere și la vestita podgorie de la Uricani, aflată pe teritoriul comunei Miroslava. Balanța provine din stema familiei Beldiman. Episcopul Apamias Beldiman a ctitorit biserica din satul Cornești în anul 1833 și a renovat biserica din Miroslava. Săgeata cu două vârfuri, flancată de stea și cornul de lună, reprezintă vechea stemă a lui Ciurba (sec. al XV-lea), de la care se trage numele satului și al lacului Ciurbești. Coroana murală cu un singur turn marchează rangul de comună. Stema comunei Miroslava a fost adoptată de Consiliul Local în anul 2007.

Date demografice

Ne vom referi în cele ce urmează la numărul de locuitori din comuna Miroslava. Trebuie precizat însă că între anii 1950 și 1968 comuna Miroslava a dispărut ca unitate administrativă, reapărand în 1968 ca urmare a Legii Organizării administrativ-teritoriale, prin contopirea comunelor Uricani și Cornești. În perioada comunistă, dacă luăm ca etalon anul 1977, 48,7% din totalul locuitorilor comunei Miroslava lucrau în agricultură (1.632 de persoane la C.A.P.Uricani și Cornești, iar 203 persoane la I.A.S. Miroslava). Un procentaj de 26% din populația comunei Miroslava era ocupat în industrie și construcții. Este interesant de reținut faptul că 1.702 persoane, adică 45% din populația comunei, migrau zilnic pentru muncă în oraș. La recensămăntul din 1912, șase sate ale comunei aveau peste 200 de locuitori, Uricani și Vorovești depășind 400. În 1966, în satul Miroslava trăiau 983 de persoane. La recensământul din 1977,numărul de locuitori din întreaga comună era de 6.980, iar la începutul anului 1980 crescuse la 7.041 pentru ca în 2013 să ajungă la 12.150.

Numărul gospodăriilor este în continuă crestere în toate satele comunei Miroslava. Cea mai spectaculoasă dezvoltare o are satul Valea Adâncă, ale cărui străzi se învecinează cu alte artere ale municipiului Iași. Din 1912 până în prezent, de la 231 la 12.150 de locuitori, populația comunei a crescut de 52,59 ori.

Structura socio-demografică la nivelul anului 2012 arată astfel:

Arhitectura și infrastuctura

La începutul secolului XX, în zona unde se află astăzi partea nouă a satului Miroslava erau doar două-trei case. După al II-lea Război Mondial și după înființarea I.A.S.-ului și a șoselei Iași-Voinești, densitatea locuințelor crește. Schița de sistematizare a comunei Miroslava făcea referire la finele anilor ’70 la caracterul preorășenesc al comunei. Se preconiza ca până anul 1985 să fie construit un cămin cultural, iar rețeaua de apă fie extinsă. În acei ani, rețeaua de apă aproviziona doar liceul,sediul I.A.S. Miroslava și blocurile. Clădirile la care facem referire erau considerate de reprezentanții P.C.R. ca fiind „blocuri moderne, care sporesc gradul de confort și civilizație al locuitorilor“. Astăzi, aceste blocuri de locuit reprezintă o moștenire arhitectonică prea puțin plăcută, iar reprezentanții Primăriei Miroslava caută soluții pentru a le da o nouă înfățișare. Spre deosebire de perioada comunistă, centrul Miroslavei face astăzi obiectul unor discuții serioase în Consiliul Local privind reamenajarea zonei. Un studiu de oportunitate a fost aprobat de consilieri și se intenționează ridicarea pe terenul dintre Primărie și Școala Generală „col. Constantin Langa“ a unui complex urbanistic modern. Acesta va cuprinde 14 ansambluri de locuințe colective, parcări, o sală de conferințe, parcuri și alei pietonale.

Link-uri rapide

Primar

Primar
Niță Dan

Vremea

MIROSLAVA, IAȘI WEATHER

Trimite o sesizare